Louis Sclavis – clarinets
Vincent Courtois – cello
Dominique Pifarély – violin
Unul dintre cei mai rafinați și experimentați clarinetiști ai lumii, cunoscut mai ales ca maestru în free-jazz și pentru neobișnuita claritate și precizie a improvizației, Louis Sclavis va cânta pe scena de la Gărâna Jazz Festival împreună cu doi virtuozi muzicieni: violoncelistul Vincent Courtois și violonistul Dominique Pifarély. Cei trei au colaborat de-a lungul a peste 20 de ani în numeroase proiecte, iar acum formează un trio de o rară maturitate, pentru a desfăta publicul cu sonorități creative și pline de viață, cu echilibrul deosebit pe care muzica lor îl realizează între forme și libertatea de expresie.
Louis Sclavis (n. 1953, Franța): “Vreau să exist la granița diferitelor tipuri de muzică. Câteodată influența poate fi dinspre muzica clasică, alteori dinspre cea indiană, dar uneori este doar un joc, între mine și instrument și între mine și memoria mea”- este declarația artistului. În cei peste 40 de ani de carieră muzicală, clarinetistul francez s-a remarcat prin proiecte de o diversitate incredibilă, și-a propus să nu se repete, astfel încât orice întâlnire muzicală a transformat-o într-o provocare a creativității. Și i-a reușit de fiecare dată. Mărturie stau cele peste 20 de albume înregistrate cu artiști ca Aldo Romano, Henri Texier, Evan Parker, Hans Koch, Peter Brötzmann, Enrico Rava, Nguyên Lê, Bojan Z. și John Zorn, cu bateriștii Tony Oxley și Han Bennink, cu pianistul Cecil Taylor, violoncelistul Ernst Reyseger și basistul William Parker, ca să numim doar pe câțiva. Majoritatea albumelor înregistrate ca lider, la Label Blue sau ECM Records, au fost apreciate de critici și de publicul de jazz, plasîndu-se de multă vreme în categoria excelenței. Dintre ele amintim: Rouge (ECM, 1991), Suite Africaine (Label Bleu, 1999), Dans la Nuit (ECM, 2000), Napoli’s Walls (ECM, 2002), Silk And Salt Melodies (ECM, 2014). Pentru 2016, artistul pregătește înregistrarea la ECM Records a unui nou album, împreună cu Vincent Courtois și Dominique Pifarély, așa încât vom avea ocazia să asistăm la o avanpremieră a proiectului pus la cale de cei trei muzicieni.
Vincent Courtois (n. 1968, Franța) este violoncelist și compozitor. Formarea clasică în arta interpretării la violoncel l-a înzestrat cu tehnică, precizie și control instrumental. Dar curiozitatea și eclectismul l-au adus în preajma unor muzicieni geniali cu care a colaborat într-un fel special – Louis Sclavis, Rita Mitsouko, Christian Escoudé, Michel Petrucciani, Michel Portal și Joelle Léandre. Susținut de multe experiențe și influențe, Vincent Courtois a dezvoltat o explorare muzicală unică. Procesul său creativ se bazează pe relațiile muzicale, pe echilibrarea personalităților și a energiilor, pe impactul contrastului, pe imagini și tăcere. Creând forme muzicale în care libertatea este condusă, în mod paradoxal, de rigoare și atenție, el oferă creației colective o șansă și fiecărui colaborator o poziție unică, în spiritul încrederii și implicării reciproce. Dintre proiectele remarcabile ale violoncelistului amintim: Pendulum Quartet, alături de Julien Lourau (1993), albumul Marvellous cu Michel Petrucciani, Tony Williams și Dave Holland, Napoli’s Walls cu Louis Sclavis, Ernest et Célestine cu Louis Sclavis, Dominique Pifarély, Michel Godard, François Couturier (2012), West cu Daniel Erdmann, Robin Fincker și Benjamin Moussay (2015).
Dominique Pifarély (n. 1957, Franța) este violonist și compozitor, cunoscut ca un modernist în jazz-ul de avangardă. Debutează în 1979, în trio cu Didier Levallet și Gerard Marais. Din 1980 începe să aiba propriile proiecte, concretizate în albume ca Insula dulcamara (1988) și Oblique (1992). Pifarély începe foarte curând să fie solicitat pentru abilitățile interpretative și pentru maniera modernă în care abordează sonoritățile viorii în jazz. Astfel, va concerta în Europa cu Mike Westbrook și Vienna Art Orchestra. Din 1985 datează întâlnirea lui Pifarély cu Louis Sclavis și proiectele lor comune ce vor duce la înființarea Sclavis / Pifarély Acustic Quartet, alături de chitaristul Marc Ducret și basistul Bruno Chevillon. La sfârșitul anilor 1990 se reîntoarce la proiectele personale: în duo cu pianistul François Couturier va înregistra un album excepțional, Poros, la ECM (1997). Se va orienta apoi către juxtapunerea diferitelor arte ca muzica, poezia, arta actorului, realizând câteva serii de spectacole. A mai colaborat cu Michele Rabbia, Stefano Battaglia, Tim Berne, Vincent Courtois, Rabih Abou Khalil, François Corneloup, Bruno Chevillon, David Chevallier, Jean-Paul Celea, Fabrizio Cassol și Hugo Carvalhais.
DISCOGRAFIE RECOMANDATĂ:
Rouge (ECM, 1991);
Acoustic Quartet (ECM, 1994);
Napoli’s Walls (ECM, 2003);
La moitié du monde, music for cinema and theatre (JMS, 2007);
Sources (ECM, 2012);
Silk And Salt Melodies (ECM, 2014).
