Thomas Strønen – drums, electronics
Iain Ballamy – saxophones
O întâlnire cumva “aranjată” între doi muzicieni acum mai bine de 18 ani s-a transformat într-un proiect ce a confirmat de-a lungul timpului că posedă o calitate miraculoasă: aceea de a furniza constant hrană artistică, din ce în ce mai bogată, mai plină de esențe, melomanilor pentru care a asculta muzică este la fel de vital cu a se hrăni. Acest proiect se numește, cum altfel, Food!
Primul concert al percuționistului Thomas Strønen împreună cu saxofonistul Iain Ballamy sub eticheta Food a avut loc în 1998, la Molde, în Norvegia, avându-i ca invitați pe trompetistul Arve Henriksen și pe basistul Mats Eilertsen. De la an la an, în Food și-au făcut intrarea ca invitați la prepararea diferitelor texturi sonore: Jan Bang, Nils Petter Molvær, Morten Qvelind, Christian Fennesz, Eivind Aarset, Prakash Sontakke, Koichi Makigami. Food are 8 albume în “meniu”, dintre care “This Is Not A Miracle’” (2015), “Mercurial Balm” (2012) și “Quiet Inlet” (2010) la ECM. Combinând elementele acustice ale clopotelor, cutiilor, gongurilor și ale saxofonului, muzica se intensifică și apoi se temperează prin live sampling și tobe, creându-se în acest fel tot soiul de stări, de la cele minimaliste, la unele extrem de complexe.
Thomas Strønen s-a născut în Norvegia, în 1972. Copilăria i-a fost marcată de obsesia timpurie pentru tobe, ce s-a transformat, în timp, în pasiune. Înainte de a urma o educație formală în muzică, este cooptat la 14 ani într-un big band condus de Jon Balke. Pe la 20 de ani se hotărăște să urmeze Academia de Jazz din Trondheim unde va studia atât percuția, cât și compoziția. La Trondheim îi întâlnește pe Arve Henriksen și pe Iain Ballamy cu care va începe o colaborare de lungă durată.
Pe lângă Food, Thomas Strønen a fost și este încă activ în numeroase proiecte foarte apreciate, în fiecare dintre ele experimentând alte sonorități și modalități de exprimare. Printre acestea amintim: Parish (cu Bobo Stenson, Fredrik Ljungkvist și Mats Eilertsen); Meadow (alături de John Taylor și Tore Brunborg, ulterior cu Anders Jormin la bas); Humcrush (cu Ståle Storløkken feat. Sidsel Endresen în 2011); Reflections in Cosmo (cu Ståle Storløkken, Hans Magnus Ryan, Kjetil Møster); Time is a Blind Guide (în care introduce atmosfera unei orchestre de cameră, cu Kit Downes la pian, Lucy Railton la violoncel, Håkon Aase – vioară și Ole Morten Vågan la bas).
Saxofonistul și compozitorul Iain Ballamy este recunoscut pe plan internațional ca un muzician original. Muzica sa este eclectică, neînregimentată în vreun fel de formalitate sau tradiție. S-a născut în 1964, în Guildford, UK. În copilărie a studiat pianul, iar pe la 14 ani descoperă saxofonul și începe să-i stăpânească tehnica mai întâi ajutat de un prieten, apoi participând la workshop-uri. Începe să devină cunoscut pe scena de jazz britanică. Reperele carierei sale de aproape 30 de ani în muzica de jazz sunt: Loose Tubes, Baloon Man, Quercus, Food, Earthworks, Bill Bruford, Django Bates, Gil Evans, Karnataka College of Percussion, John Taylor, The Britten Sinfonia, Carla Bley și multe alte colaborări cu muzicieni din întreaga lume, în special din Scandinavia. Ballamy este, în același timp, profesor consultant la The Royal Academy of Music și la The Royal Welsh College of Music and Drama din Cardiff.
DISCOGRAFIE SELECTIVĂ:
This is not a Miracle (ECM, 2015);
Mercurial Balm (ECM, 2012);
Quiet Inlet (ECM, 2010);
Molecular Gastronomy (Rune Grammofon, 2007);
Food (Feral Records, 1999).
