Yuri Honing – tenor saxophone
Wolfert Brederode – piano
Gulli Guðmundsson – bass
Joost Lijbaart – drums
Yuri Honing este unul dintre cei mai remarcabili saxofoniști de jazz olandezi ai generației sale. Deschis oricărei surse de inspirație, fie că este din muzica pop, rock sau folclor, și nesupus convențiilor limitative, Yuri Honing se dovedește un spirit creator având puterea de a emoționa publicul de fiecare dată când urcă pe scenă.Cu quartetul său, Yuri Honing Acoustic Quartet, a lansat anul trecut Desire, un album ce reflectă opt expresii emoționale ale dorinței și care îi poartă pe ascultătorii deschiși la inimă și minte într-un univers interior sensibil și, în același timp, accesibil. Quartetul adună laolaltă muzicieni de excepție: pe pianistul Wolfert Brederode, pe basistul Gulli Guðmundsson și pe bateristul cu care Honing colaborează de peste 25 de ani, Joost Lijbaart.
Yuri Honing (n. 1965, Olanda) declara într-un interviu din Jazz Times: “încerc să dezvolt un limbaj doar al meu, bazat în mare măsură pe jazz, un limbaj pe care-l doresc să se ridice cumva deasupra diferențelor de stil și să aibă puterea de a îmbogăți și inspira pe oricine, indiferent cât de mult știe despre muzică”. În 1989 înființează Yuri Honing Trio, avându-i pe Joost Lijbaart la baterie și pe Tony Overwater la bas. Primul album, Star Tracks (1996), devine un hit în Olanda, Germania și U.K.. Maniera liberă și extrem de creativă în care au improvizat pornind de la piese pop celebre (Abba, Police), o vor păstra și pentru al doilea album, Sequel. În 2001 Honing se întâlnește cu Paul Bley și, împreună cu Gary Peacock la bas și Paul Motian la baterie, vor înregistra un album de improvizație cu totul special – Seven. Tot în anii 2000 pășește pe teritoriul muzicii clasice, de aici rezultând proiecte ca Memory Lane sau Winterreise. Wired Paradise este un proiect electric de succes al muzicianului, cu care susține concerte pe scenele europene de jazz. În 2009 pune bazele Yuri Honing Acoustic Quartet, avându-i ca membri de bază pe Wolfert Brederode la pian și pe Joost Lijbaart la baterie și cu care lansează două albume – True și Desire.
Wolfert Brederode (n.1974, Olanda), pianist și compozitor, a debutat pe scena muzicală olandeză în 1996 cu quintetul propriu și cântat cu trupe de notorietate ca Nimbus, Susanne Abbuehl Group, Yuri Honing Acoustic Quartet. Cu quartetul propriu (avându-i pe Claudio Puntin la clarinet, Mats Eilertsen la contrabas și pe Samuel Rohrer la tobe) va înregistra două albume la ECM Records. Rafinamentul, preocuparea pentru armonie, deschiderea către diferite stiluri muzicale și către noi orizonturi interpretative sunt caracteristicile principale ale muzicii sale. În 2014 a inițiat un trio cu Gulli Guðmundsson la contrabas și Jasper van Hulten la tobe. Primul lor album a apărut anul acesta la ECM Records și se numește Black Ice. A mai colaborat cu David Liebman, Arve Henriksen, Mark Feldman,Tore Brunborg, Rachel Gould, Wolfgang Puschnig, Ronan Guilfoyle, Michel Portal, Per Oddvar Johansen, Olavi Louhivuori, Oene van Geel, Bram Stadhouders, Jarle Vespestad, Amsterdam Sinfonietta.
Gulli Guðmundsson (n. 1971, Islanda) este un contrabasist islandez ce s-a stabilit în Olanda, acolo unde a și studiat, la Conservatorul Regal din Haga. Pentru virtuozitatea sa și sunetul distinctiv a fost solicitat de numeroși muzicieni pentru a colabora. A cântat cu Kappe Quartet, Carlos Denia, Joel Palsson Quintet, Paivi Turpainen și Eric Vloeiman Quintet. Binary Orchid este un proiect în care interpretează compoziții proprii sau improvizează liber, alături de muzicieni invitați. Primul album Binary Orchid a apărut în 2003 – One Hand (cu Jozef Dumoulin, la Rhodes și pian, și cu Lieven Venken la percuție), iar al doilea, Radioactivity, cu Arve Henriksen la trompetă și Wolfert Brederode la pian, în 2008.
Joost Lijbaart (n. 1967, Olanda) este un versatil percuționist ce utilizează diferite influențe în muzica sa. După studii clasice de percuție, a urmat Conservatorul din Hilversum, absolvindu-l în 1991. A călătorit în Senegal pentru a lua lecții de percuție africană cu legendarul Doudou N’Diaye Rose. Pe lângă jazz, pop și muzică improvizată, este activ și în sfera muzicii clasice contemporane. În 1989 se alătură lui Yuri Honing în trio-ul acestuia, colaborare ce durează și în prezent, nu doar în această formulă, ci și în Wired Paradise și Yuri Honing Acoustic Quartet. În timpul unui turneu în Orientul Mijlociu, în 1998, întâlnirea cu muzica arabă îi determină pe membrii trio-ului Honing să înființeze grupul Orient Express, avându-i ca parteneri pe vocalistul libanez Rima Kheich și pe muzicienii irakieni Basem Havar, la djose, și Latif al Obaidi la ud, darbuka și riq. Cu acest grup vor concerta atât în Orientul Mijlociu, cât și în Olanda. Este profesor al Conservatorului de Muzică din Amsterdam.
DISCOGRAFIE RECOMANDATĂ:
Desire (2015, Challenge Records);
Alive (2012, Jazz In Motion);
True (2012, Jazz in Motion);
Seven (2001, Jazz In Motion).
