Un text de Cătălin Toader, jurnalist Dilema Veche
Foto de Mircea Albuțiu: WOJTEK MAZOLEWSKI QUINTET
Gărâna 2016 – Ziua a doua: Invazia Eyotilor în Poiana Lupului
Si ce zi frumoasă a fost și a doua a festivalului! Începută cu plajă și târg de viniluri, încheiată cu trei concerte care au ridicat publicul în picioare. Republica Gărâna a fost, încă o dată, creuzetul în care s-au distilat, pe rând, culturi și expresii dintre cele mai diverse…
Wojtek Mazolewski Quintet au făcut exact ce trebuia să facă o trupă de deschidere de zi, adică au încălzit atmosfera până în punctul în care publicul a decis că e cazul să danseze. Îmbrăcați regulamentar, în album și negrul noului concept vizual al festivalului, tinerii muzicieni au confirmat așteptările – fabuloasa școală de jazz poloneză a mai trimis un mesager de valoare.
Strecurat subtil între două momente foarte dinamice, trioul pianistului finlandez Kari Ikonen, care a reușit să demonteze fitilul ritmului cu un recital de un rafinament demn de o trupă nordică. Total necunoscuți în România înainte de Gărâna, finlandezii și-au apropiat deja un grup de fani care le vor urmări traiectoria mult timp de acum încolo.
Semenicul a foat apoi tras prin corzi și sabie de extraordinarul desant artistic pus la cale de o trupă macedoneano-sârbă din Niș. Complex multivitamin de jazz, rock, psihedelic și muzică tradițională, fără a neglija tușele de minimalism, cvartetul Eyot a fost indicutabil cel mai spumant moment de până acum al festivalului și va rămâne, cel mai probabil, și cu premiul publicului în desagă. Prezenți deja a patra oară în România, eyoții abia au făcut față, emoțional vorbind, impactului cu reacția fenomenală a gărâniștilor care nu se mai lăsau duși, după ce s-au lăsat seduși.
Side note
Gulașul de la Gigi Tăuș a fost (iarăși) nemaipomenit, sistemul audio lateral a transformat și zonele moarte în spații bune de degustat muzica de pe scenă, iar vremea pare să-și ceară scuze pentru toate scăpările pe care le-a avut în ultimii ani… Next pe agendă – Sclavis, Food și Rosenwinkel – adică măcel!
